Recenzie Sound System Session: 420 Kaya AnniversaryRecenzie Sound System Session: 420 Kaya Anniversary
Pentru a mă exprima în stilul lui Nimeni Altu’, pot spune că aproximativ 150 de persoane „ne-am strâns vineri seara în Ferentari” pentru a sărbători 4:20 şi mai ales 4 ani de Kaya Foundation în cadrul unei petreceri de tip Sound System. Ajuns în jurul orei 23.00 am avut amabilitatea de a face cunoştinţă cu spaţiul total neconvenţional în care avea să se desfăşoare evenimentul. O hală a unei fabrici pe numele său Industria Iutei, situată strategic chiar pe strada Veseliei avea să fie gazdă pentru oamenii ce susţin mişcarea reggae în România.
Şi dacă te-ai temut să vii în acest cartier rău-famat al Capitalei îţi spun că eşti rău-fumat, pentru că cei prezenţi au fost năuciţi pe parcursul serii doar de pericolul din boxe. Câteva ore de reprize de dub de cea mai bună calitate au întreţinut atmosfera şi ne-au făcut să dansăm neîntrerupt până când s-a scurs nisipul din clepsidră, iar ceasurile ţipau la noi că e 5. M-am bucurat total să împart această aniversare doar alături de cunoscători ai genului, nelipsiţii gură-cască lipsind în această seară, probabil pentru că acest eveniment nu atinsese un nivel bun de „hipstereală” pe facebook.
Şi ştiu că mă repet, dar insist să spun că în mare parte din timp muzica a fost extraordinară şi foarte bine aleasă de către cei care au stat la butoane adică de către General Escu, Low Freq, Sistah Rastahfairy, Deeproots, Kaya Foundation Crew (Bobi, Damian, US), Ras Dawa (ce a avut o prestaţie inedită şi surprinzătoare în sensul bun al cuvântului alături de cei de la Kaya) şi Planul. Vibe-urile plecate din boxe au mişcat pe toată lumea. Pe de altă parte, nu cred că s-au potrivit scurtele pasaje de dubstep ce au fost inserate sporadic în playlist, era evident că lumea aştepta dub-ul ca pe Moş Crăciun 🙂 . Din fericire, aşa cum am precizat, aceste momente au fost trecătoare.
Back To The Roots este expresia ce ar putea descrie petrecerea din hală, luând în seamă berea la cutie şi wc-ul turcesc, lucruri ce nu m-au deranjat deloc ţinând cont că am venit în primul rând pentru muzică şi pentru că nu sunt genul de om crescut în puf. Doi bodyguarzi plus doi paznici ai fabricii au menţinut ordinea, iar aşa cum spuneam şi mai sus, acest lucru i-a ţinut departe pe eventualii oameni suspecţi ai zonei. Parcă ne-ar fi coafat existenţa unor saltele pe tripul Shire 2007 – 2008 (cine ştie, cunoaşte) sau o ventilaţie puţin mai bună, dar sunt convins că unele lucruri se vor îmbunătaţi doar în timp.
A fost o seară minunată, iar astfel de evenimente ar trebui repetate mai des, mai ales acum că vine vara şi marea şi pădurea patriei vor să intre în comuniune cu brigăzi autohtone de oameni chill. La mulţi ani Kaya Foundation!!
Ps.. dacă se va mai organiza vreun eveniment în această fabrică, mare atenţie când intraţi în curte să nu faceţi dreapta.. e posibil să imortalizaţi un muncitor care face pipi şi să vă alerge puţin un dulău de dimensiunea Oanei Roman 8)
